Peter Matcau

Prietenul nostru Peter Matcau dirijor si Pastor ( impreuna cu Marian Chirla) la Grace Romanian Baptist din Holywood,FL.fara de care bu puteam sa facem Lucrarea “one a week”..incepand din dec 1,2006,pana in prezent Martie 10,2015,cand Peter are Birthday-ul lui. DOMNUL sa-l binecuvinteze in continuare,impreuna cu casa lui!!

m & N C

peter1peter3peter2

POZA il reprezinta pe Peter Matcau impreuna cu Peter Matcau jr, un demn urmas intre-ale muzicii..

La insistenţele repetate ale moderatorului nostru, Nelu Cintean, încerc să aştern câteva date autobiografice care să satisfacă într-o anumită măsură pe cei ce nu m-au cunoscut până acum.
Mă numesc Peter Matcău (la naştere am primit numele Petru, după un frate de-al tatălui meu care nu s-a mai reîntors de pe frontul din Rusia).
M-am născut în 1951 în comuna Buteni, valea Crişului Alb, jud. Arad. Pe vremea aceea era raionul Gurahonţ, regiunea Crişana. Am crescut în biserica baptistă din localitate, biserică ce are multă istorie în viaţa baptiştilor din România. Clădirea era mare, impunătoare, dar membralitatea nu era chiar pe măsura edificiului fizic. În anii copilăriei (1955-1960) cred că am apucat încă vremuri bune şi de libertate care au început sa dispara foarte curand. Imi amintesc bine activitatea muzicală foarte bogată a bisericii: fanfara instruită şi condusă de fr. Zaharia Brânda, care în tinereţe fusese conducător de fanfare în Detroit, MI, unde a intrat in contact cu renumitele fanfare Salvation Army. Corul mixt, condus de fr. Doncea Teodor şi Borlea Vasile, corul bărbătesc, condus de fr. Ţentea Ioan şi Belcu Vasile împodobeau serviciile de închinare ale bisericii cu o muzică de închinare de bună calitate. În acest mediu am început să îmi însuşesc primele noţiuni muzicale sub călăuzirea fratelui Belcu Vasile, care era şi bătrân ordinat al bisericii.

În perioada 1959-1962 am petrecut câte 2 luni în fiecare vară în casa instructorului Hans Honiges în comuna Sântana, jud. Arad, 60km distanţă de Buteni, unde am “aprofundat” cântatul la acordeon. “Hantzi-baci” era o rudenie prin alianţă din partea mamei mele; fusese Kapellmeister în tinereţea lui, iar acum dădea lecţii de instrumente celor din localitate, sau, în cazul meu şi al altora pe care-i găzduia în casa lui pe timpul verii.

În 1964 am avut harul să întâlnesc pe fr. Vasile Păştean, care locuia la Târnova în vremea aceea (30km de la Buteni) şi se ocupa cu instruirea orchestrei de mandoline şi chitare a bisericii baptiste din localitate. În vara anului 1964, cât şi in multe alte ocazii după aceea, am stat împreună cu Vasile Păşteanîn casa ospitalieră a fam. Gheorghe Mecheş, în timp ce m-am integrat în activitatea orchestrei tinerilor din biserică. Acolo am cunoscut pe viitoarea mea soţie, Florica Talpeş, care a emigrat împreună cu familia în Canada în 1968, eu urmând să fac acelaşi lucru în 1974.

În vara anului 1966 s-a înfiinţat orchestra de mandoline în biserica baptistă din Buteni, prin sprijinulşi dragostea fraţilor Petru Moldovan şi Stefan (Puiu) Ardelean din Arad, care au petrecut varaaceea în întregime la Buteni. După plecarea lor, am rămas eu un fel de continuator al lucrării cu orchestra, şi mai târziu, în 1972 cu fanfara bisericii. În vara anului 1969 m-am înrolat şi eu prin botez în “oastea” poporului Domnului în biserica din Buteni. Era ziua de 10 August, 1969, ziua în care bunicul meu, Matcău Mitru împlinea 80 de ani. El a avut harul să petreacă în tinereţe 8 ani în America, unde a ajuns în contact cu Evangheliea şi s-a reîntors în ţară om pocăit. Aşa l-am cunoscut în copilăria mea, şi aşa a rămas până la capăt, în 1981.

Între 1970 şi 1973 am fost student în Timişoara, unde am avut harul să trăiesc noi experienţe în viaţa de credinţă şi activitate muzicală, făcând cunoştinţă cu multe persoane care mi-au rămas la inimă. Am activat în corul bisericii nr 2 din Timişoara, dirijor Petru Craiovean. De asemenea în fanfara bisericii, condusă pe-atunci de fr. Ştefan(Ştif) Olaru, fr. Bosa, fr. Ghiţă Magdin. Am avut o părtăşie deosebită cu colegii credincioşi, studenţi la diferitele facultăţi. Un lider care s-a remarcat printre noi a fost cel care a iniţiat şi lucrarea prezentă a traducerilor de cântări – neobositul şi mereu tânărul Nelu Cintean.

Începând din 1974 până în prezent am avut harul să locuiesc în Lumea nouă – în Canada (1974-1981), unde am activat în lucrarea cu orchestra de mandoline începută de fr. Teofil Talpesh prin 1968-69. Am făcut multe vizite cu orchestra în biserici româneşti sau de limba engleză.

Am luat parte active in perioada aceasta în fiecare duminică la serviciile de închinare ale bisericii române din Detroit, Michigan, fr. A. S. Lucaciu – Pastor, Paul Onica – dirijor de cor, Mary Bank – organist.

Din 1981 locuiesc în Florida de sud, unde am fost părtaş la multă activitate muzicală cu fanfară, cor mixt, cor bărbătesc şi ortchestră la Prima Biserică Română, cât şi la Biserica HARUL, din 1997 până în prezent.

Prin harul şi călăuzirea Domnului, au început să se ridice alţi muzicieni mai tineri, pe umerii cărora începe să se sprijinească lucrarea muzicală tot mai mult. Domnul să fie glorificat pentru tot ce a făcut, pentru tot ceea ce face în prezent şi pentru viitorul al cărui Stăpân este doar EL.